Oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes

neonatologie

Chisturi, tumori benigne şi osteopatii ale oaselor maxilare Tumori maligne oro-maxilo-faciale Patologia articulaţiei temporo-mandibulare Patologia glandelor salivare Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe.

Compendiu de chirurgie OMF , Prof. Bucur, Vol II - heaven-studio.ro

Despicături labio-maxilo-palatine Aparate şi proteze în chirurgia oro-maxilo-facială Durerea In teritoriul oro-maxilo-facial Nevralgia de trigemen Marea diversitate a structurilor histologice care intră în alcătuirea teritoriului oro-maxilo-facial implică existenţa a numeroase varietăţi tumorale, dificil de definit, clasificat şi mai ales diferenţiat clinic.

Definiţii Hiperplazia este constituită dintr-o masă tisulară proliferativă, bine diferenţiată, care este într-o oarecare măsură autolimitantă, neavând distorsiunea vederii obiectelor de creştere autonomă. Atât clinic, cât şi histopatologic, se aseamănă cu o tumoră propriu-zisă, atât prin aspectul macroscopic, cât şi prin caracterele de celularitate crescută.

Apariţia şi evoluţia acestor hiperplazii poate fi în general asociată cu prezenţa unui factor stimulator, de obicei un microtraumatism cronic, leziunea putându-se remite odată cu dispariţia acestui factor.

(PDF) neonatologie | G G - heaven-studio.ro

Hipertrofia se diferenţiază de hiperplazie prin faptul că se datorează creşterii volumetrice a celulelor şi nu multiplicării acestora, având de asemenea ca rezultat o aparentă proliferare a respectivului ţesut. Metoda de suturi reglabile în oftalmologie reprezintă o proliferare dismorfică a ţesutului din care derivă, care nu are capacitatea unei creşteri autonome continue, ci mai degrabă prezintă o dezvoltare paralelă cu cea a întregului organism.

Distincţia dintre un hamartom şi o tumoră benignă propriu-zisă este adeseori arbitrară; în fapt, majoritatea tumorilor benigne ale sugarului şi copilului mic sunt hamartoame de dezvoltare. Exemplele tipice de hamartoame ale părţilor moi sunt în primul rând aşa-numitele tumori vasculare hemangioamele, limfangioamele etc.

Principalele caracteristici ale hamartoamelor sunt caracterul autolimitant la norma de viziune 1 moment dat al evoluţiei lor şi faptul că nu infiltrează ţesuturile adiacente.

Coriostomul este similar hamartomului, cu deosebirea că proliferarea dismorfică provine din ţesuturi care oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes sunt prezente în mod obişnuit la locul de apariţie.

Exemple în acest sens sunt chisturile gastrointestinale heterotopice care pot fi prezente la copii; prezenţa de structuri cartilaginoase sau osoase în parenchimul lingual condromul sau osteomul de pe faţa dorsală a limbii - extrem de rare ; prezenţa de ţesut tiroidian în baza limbii guşa linguală.

oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes de ce visezi că îți pierzi vederea

O altă entitate considerată coriostom este prezenţa extrem de frecventă a glandelor sebacee ectopice în special pe mucoasa jugală, aşa numitele granulaţii Fordyce. Teratomul este o tumoră propriu-zisă de dezvoltare, cu capacitatea de creştere continuă, fără a avea caracter autolimitant.

Este constituit din ţesuturi de la distanţă faţă de locul de apariţie, cu origine în toate straturile germinative. Apar cel mai adesea la nivelul ovarului unde sunt în general benigne sau testiculului unde sunt în general maligne. De exemplu, teratomul chistic al ovarului conţine structuri variate foliculi piloşi, glande sebacee, structuri dentare sau osoase.

  • Cuprins volumul I şl volumul li - PDF Free Download
  • Cum să afecteze vederea

Teratoamele apar şi în teritoriul oro-maxilo-facial, în special la nivelul planşeului bucal chistul teratoid sau mai rar la nivelul oaselor maxilare sau în regiunea cervicală.

Tumorile benigne propriu-zise sunt proliferări dismorfice de ţesuturi, ireversibile, cu capacitate de creştere continuă, autonomă şi teoretic nelimitată.

Tumorile benigne au o evoluţie continuă, de cele mai multe ori lentă, stoparea acesteia putându-se face doar prin extirpare completă. Creşterea tumorală benignă se face prin împingerea ţesuturilor adiacente şi nu prin infiltrareaceste tumori neavând caracter metastazant. Din acest motiv şi pentru nu genera confuzii, vom folosi în continuare doar termenii de tumoră benignă sau oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes, evitând termenul de neoplasm.

Chistul se defineşte ca o cavitate patologică cu conţinut lichidian sau semisolid, delimitată de o membrană epitelială. Există o controversă în literatura de specialitate dacă acestea trebuie considerate tumori cu conţinut chistic sau sunt entităţi anatomopatologice distincte. Clasificare Având în vedere diversitatea entităţilor clinice şi histopatologice benigne, nu există o clasificare standardizată a acestora, fapt pentru care am încercat să le sistematizăm pe baza criteriilor definite mai sus, a localizării şi a ţesuturilor din care provin.

Pentru simplificare, această sistematizare va cuprinde chisturile şi respectiv tumorile benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale, acestea din urmă incluzând practic toate entităţile cu aspect clinic tumoral inclusiv hiperplazii, hamartoame, coriostoame, teratoame şi tumori benigne propriu-zise.

Oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes părţilor moi orale si cervico-faciale Sunt în general chisturi de dezvoltare, având cel mai frecvent origine embrionară, dar pot fi datorate şi transformării chistice a glandelor salivare chistul mucoid, ranulaa foliculului pilos chistul epidermoid sau glandelor sebacee chistul sebaceu.

Se datorează transformării chistice a incluziilor epiteliale restan­ te de la locul de unire a arcurilor branhiale, pe linia mediană2. Practic din acest motiv se poate localiza oriunde pe linia mediană acolo unde structurile sunt formate prin unirea arcurilor branhiale. Localizarea tipică a chistului dermoid este în planşeul bucal, pe linia mediană; totuşi poate fi şi paramedian la acest nivel. Alteori poate apărea sub planul m.

Oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes

Chistul dermoid se poate localiza extrem de rar la nivelul limbii, pe linia mediană, sau alteori în loja submandibulară. Chistul dermoid oral Fig.

Chistul dermoid poate varia în dimensiuni de la câţiva milimetri până la cm. Formaţiunea chistică are creştere lentă, asimptomatică, destinde mucoasa acoperitoare nemodificată şi etalează frenul lingual, lăsând să se vadă prin transparenţă conţinutul chistic gălbui.

Chistul dermoid are o consistenţă fermelastică, fiind mobil pe planurile adiacente, iar la presiune lasă godeu. Prin creşterea sa, ajunge să deformeze planşeul bucal anterior şi să împingă limba spre în sus şi spre posterior, inducând tulburări de alimentaţie, fonaţie şi chiar respiraţie. Chistul dermoid care se dezvoltă sub planul m. Anatomie patologică Aşa cum sugerează şi numele, chistul dermoid conţine structuri ale dermului.

Membrana chistică este groasă, formată din epiteliu stratificat keratinizat, putând conţine şi anexe aberante ale pielii, cum ar fi glande sebacee sau sudoripare. Conţinutul chistic include o mare cantitate de keratină şi de multe ori sebum.

Tratament Tratamentul chistului dermoid este strict chirurgical şi constă în extirparea în totalitate a acestuia, prin abord oral sau cutanat, în funcţie de localizare. Uneori, pentru formele de mari dimensiuni, este necesar abordul mixt, oral şi cutanat. Extirparea este de multe ori dificilă, din cauza extinderii formaţiunii chistice mai ales către baza limbii, dar şi din cauza aderenţelor pe care le formează pe măsură ce se fibrozează parcelar, în special dacă a fost suprainfectată.

oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes cum se restabilește rapid miopia vizuală

Recidivele după extirparea completă sunt extrem de rare Fig. Chistul teratoid Patogenie şi aspecte clinice Chistul teratoid este un chist de dezvoltare asemănător chistului dermoid, care are însă caracteristic faptul că include întotdeauna structuri derivate din toate cele trei straturi germinative embrionare. Apare prin transformarea chistică a unor incluzii de celule stern restante de la locul de unire a arcurilor branhiale, acestea putându-se diferenţia în cele mai diverse linii celulare3 Fig.

Este o formaţiune de natură chistică, dar care conţine suficiente structuri derivate din aceste straturi embrionare cum ar fi foliculi piloşi şi fire de păr, structuri musculare, cartilaginoase, osoase sau dentareîncât poate avea aparent un caracter solid. Are aceeaşi localizare şi caractere clinice ca şi chistul dermoid, fiind adeseori dificil de diferenţiat de acesta.

Un aspect caracteristic le oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes totuşi: dacă chistul dermoid apare cel mai frecvent la adulţi, chistul teratoid este aproape întotdeauna congenital.

  • Radiologie Si Imagistica Medicala - S.a. Georgescu - Oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes
  • Citeste prost pentru vedere

Chistul teratoid aderă de cele mai multe ori de structurile învecinate, putând interesa arcul mentonier în unele situaţii.

Anatomie patologică Conţinutul chistului teratoid este complex, cu prezenţa de structuri de tip osos, dentar, muscular şi în mod cvasi-constant structuri similare pielii şi anexelor sale. De cele mai multe ori, membrana chistică este formată din epiteliu pluristratificat, dar aceasta poate fi incompletă sau poate chiar lipsi.

Tratament în situaţiile în care chistul teratoid are dimensiuni importante la naştere şi obstruează căile aeriene superioare, tratamentul chirurgical are caracter de urgenţă şi asociază uneori instituirea unor metode de permeabilizare a acestora, inclusiv traheotomia neonatală.

Extirparea este relativ dificilă, având în vedere aderenţele la structurile învecinate şi necesitatea îndepărtării în totalitate a formaţiunii chistice, pentru a evita recidivele datorate unui potenţial marcat de proliferare a unor focarelor reziduale.

Keratopatia corneei

Chistul gastrointestinal heterotopic Patogenie şi aspecte clinice Sunt transformări chistice ale unor incluzii de ţesut gastrointestinal heterotopic, care pot avea localizări variate, oriunde de-a lungul tractului digestiv. Oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes gastrointestinal heterotopic este deci un coriostom cu transformare chistică4.

oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes cât de bine ar putea fi vederea

Localizările la nivelul cavităţii orale sunt relativ rare, putând fi întâlnite la nivelul limbii sau planşeului bucal. Leziunea se prezintă clinic ca o masă nodulară de consistenţă fermă, situată de obicei în parenchimul lingual, pe linia mediană sau paramedian. Dacă este localizată în baza limbii, trebuie avută în vedere posibilitatea asocierii cu o guşă linguală.

De asemenea, trebuie avută în vedere posibilitatea existenţei altor formaţiuni similare de-a lungul tractului digestiv, practic la orice nivel.

Vreau să-mi vindec privirea, Account Options

Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferenţial al acestor leziuni cu localizare la nivelul porţiunii orale a limbii sau în planşeul anterior se face cu celelalte chisturi de dezvoltare chistul dermoid, chistul teratoid şi cu cele salivare mucocel, ranulă.

De asemenea, se poate face diagnostic diferenţial cu hamartoame hemangioame sau limfangioame de mici dimensiuni localizate la acest nivel, sau cu coriostoame condroame sau osteoame ale limbii. Pentru chisturile gastrointestinale heterotopice situate pe faţa dorsală a Iimbii, în treimea posterioară, diagnosticul diferenţial se poate face cu guşa linguală.

Un alt diagnostic diferenţial este cu tumorile maligne ale limbii, cu debut nodular, mai ales cu formele de tip rabdomiosarcom. Anatomie patologică Capsula acestui chist este frecvent incompletă, din punct de vedere microscopic fiind formată din epiteliu pluristratificat şi din epiteliu gastric sau intestinal specializat.

Keratopatia corneei

Uneori este prezent şi un strat muscular. Tratament Abordul chirurgical este oral şi vizează extirparea formaţiunii chistice împreună cu ţesutul perilezional nemodificat clinic, având în vedere capsula incompletă. Recidivele sunt rare după excizia completă.

oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes există o restaurare a vederii

Este tipică prezenţa de incluzii de ţesut limfoid în peretele chistic - de cele mai multe ori constituind un strat care circumscrie întregul chist. Alteori, acest strat limfoid este discontinuu sau doar sub formă de insule de ţesut.

Peste glaucom Gimnastica pentru ochi cu strabism divergent De asemenea, persoanele cu afecțiuni care cauzează umflarea corneei sau decompensarea celulelor corneene au fost cunoscute pentru a dezvolta keratopatie de bandă. Condițiile oculare care cauzează inflamație cronică pot provoca, de asemenea, keratopatia de bandă: Glaucom pe termen lung sau în stadiul final; Irită cronică uveită.

Tratament Patogenie şi aspecte clinice Este o leziune rară cu origine la nivelul structurilor limfoide ale cavităţii orale inelul lui Waldayer: amigdalele palatine, amigdalele linguale şi structurile adenoide faringienefiind localizată la acest nivel. Poate deriva şi din structuri adenoide accesorii, putând apărea la nivelul planşeului bucal, feţei ventrale a limbii, marginilor acesteia sau la nivelul vălului palatin5.

Florin Stamatian 80 XIV.

Se întâlnesc la orice vârstă, dar este mai frecvent la adulţii tineri. Are o structură similară chistului branhial, dar este de dimensiuni mult mai mici. Se prezintă ca o formaţiune nodulară submucoasă, de dimensiuni mai mici de 1 cm, rareori depăşind 1, 5 cm. Mucoasa acoperitoare este nemodificată, iar leziunea are o culoare albicioa­ să sau gălbuie care transpare prin mucoasă; la palpare formaţiunea are consistenţă fermă şi este nedureroasă.

Leziuni similare se pot dezvolta şi la nivelul parotidei, având aspect nodular cu dimensiuni de cm. Diagnostic diferenţial Se face cu adenoamele glandelor salivare mici, dar şi cu toate formaţiunile chistice cu localizare la nivelul cavităţii orale. Localizarea la nivelul structurilor adenoide ale inelului lui Waldayer orientează într-o oarecare măsură diagnosticul.

Anatomie patologică Aspectul histopatologic este identic chistului branhial, luând practic naştere prin transformarea chistică a incluziilor epiteliale de la acest nivel.

oftalmologie ruptura lamelară centrală a nes ratonii au o vedere slabă

Prezintă o membrană formată din Tratamentul chisturilor limfoepiteliale orale este chirurgical şi constă în excizia în totalitate a acestuia. După extirparea completă, riscul de recidivă este minim.

Citițiși